 |
 |
 |
 |
 |
Istoria Sibiului impreuna cu alte legende si curiozitati
Prolificul an 1494!
Cultura incepe la Sibiu...inca din 1380!
Î n a nul 1223, Sibiul este mentionat sub numele Vila Hermanni, o asezare cu caracter rural. Urmarile dezastruoase ale incursiunilor tatarilor din anii 1241-1242 au dus la constientizarea necesitatii întaririi localitatii. Încep astfel lucrarile de fortificatie, care se vor amplifica pe parcursul urmatoarelor secole pentru ca, în secolul XV, Sibiul sa devina una dintre cele mai bine aparate cetati din Transilvania. În 1292, a fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României în Biserica Azilului, cladire ce dainuie si azi.
În anul 1366, Sibiul este mentionat pentru prima data ca oras sub numele de Hermannstadt. Rezistenta cetatii în fata atacurilor otomane din 1438 a atras atentia întregii Europe. Însusi Papa Eugen IV nominalizeaza orasul Sibiu ca „aparatorul întregii crestinatati”. În secolul XV, viata economicosociala si cele mai importante evenimente ale cetatii se desfasurau în jurul celor trei piete: PiataMica, Piata Mare si Piata Huet. Acestea erau foarte bine structurate:
In Piata Mica se aflau casele negustorilor si mestesugarilor, iar Piata Mare era dominata de casele impunatoare ale patriciatului.
În aceasta perioada creste numarul breslelor mestesugaresti, care erau foarte bine organizate. Produsele lor patrund nu numai în Transilvania, ci si pe pietele unor mari orase din Europa. În anul 1691, în urma ocupatiei Austriece, Transilvania intra în componenta Imperiului Habsburgic, devenind Principat Autonom, iar Sibiul va servi în urmatorul secol drept capitala a acestuia (1692-1790). Pe parcursul secolului al XVIII-lea, imaginea medievala a orasului se transforma în cea a unui oras modern, occidental, cu biserici impozante si cladiri în stilul barocului vienez. Viata culturala capata o ascensiune deosebita, muzica si teatrul ocupând un loc important î n viata cetatii. Atunci a fost construit si Palatul Brukenthal.
Invatamântul si cultura sunt doua dintre ramurile cunoasterii care au mers mâna în mâna de-a lungul timpului în Sibiu. Si nici nu se putea altfel daca e sa tinem cont de faptul ca la Sibiu a fost creata PRIMA SCOALA DIN ROMANIA.
Prima scoala din Sibiu dateaza din 1380, la mai putin de doua sute de ani de la înfiintarea orasului si cu mult înaintea unor orase importante de astazi din România, ea fiind de altfel prima scoala din partea de est a Europei.
"Sfantului Spirit" in colaborare cu geto-dacii infiinteaza primul spital din Romania...la Sibiu!
În anul 1223, Sibiul este mentionat sub numele Vila Hermanni, o asezare cu caracter rural. Urmarile dezastruoase ale incursiunilor tatarilor din anii 1241-1242 au dus la constientizarea necesitatii întaririi localitatii. Încep astfel lucrarile de fortificatie, care se vor amplifica pe parcursul urmatoarelor secole pentru ca, în secolul XV, Sibiul sa devina una dintre cele mai bine aparate cetati din Transilvania. În 1292, a fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României în Biserica Azilului, cladire ce dainuie si azi.
În anul 1366, Sibiul este mentionat pentru prima data ca oras sub numele de Hermannstadt. Rezistenta cetatii în fata atacurilor otomane din 1438 a atras atentia întregii Europe. Însusi Papa Eugen IV nominalizeaza orasul Sibiu ca „aparatorul întregii crestinatati”. În secolul XV, viata economicosociala si cele mai importante evenimente ale cetatii se desfasurau în jurul celor trei piete: PiataMica, Piata Mare si Piata Huet. Acestea erau foarte bine structurate:
In Piata Mica se aflau casele negustorilor si mestesugarilor, iar Piata Mare era dominata de casele impunatoare ale patriciatului.
În aceasta perioada creste numarul breslelor mestesugaresti, care erau foarte bine organizate. Produsele lor patrund nu numai în Transilvania, ci si pe pietele unor mari orase din Europa. În anul 1691, în urma ocupatiei Austriece, Transilvania intra în componenta Imperiului Habsburgic, devenind Principat Autonom, iar Sibiul va servi în urmatorul secol drept capitala a acestuia (1692-1790). Pe parcursul secolului al XVIII-lea, imaginea medievala a orasului se transforma în cea a unui oras modern, occidental, cu biserici impozante si cladiri în stilul barocului vienez. Viata culturala capata o ascensiune deosebita, muzica si teatrul ocupând un loc important în viata cetatii. Atunci a fost construit si Palatul Brukenthal.
Istoria asezamintelor spitalicesti la Sibiu incepe la jumatatea anului 1292 si continua pana in zilele noastre, traditia aceasta fiind atestata documentar in anul 1309.
Medic ina geto-dacica recunoscuta in lumea antica a lasat unele vestigii si in zona Sibiului. Mai tarziu, in zona Sibiului, colonizarea sasilor (sec. XII) a adus importante schimbari socio-economice. Astfel, treburile publice, inclusiv sanatatea erau conduse aici de un Magistrat.
Cronica neagra a Sibiului
Daca astazi "sufrageria" Sibiului este o bijuterie, inca in lucru ce-i drept, a cetatii, in Ep oca Mediev ala, Piata Mare era locul executiilor si al pedepselor aspre pe care le indurau, uneori pe drept, alteori pe nedrept, sibienii. Daca betivii si scandalagii scapau cel mai "ieftin", fiind inchisi in Cusca Nebunilor din Piata, hotii erau batuti crunt in fata multimii adunate. Desfraul si sodomia erau pedepsite cu decapitarea, la fel ca si vrajitoria. In vremea aceea, spanzuratorile si arderea pe rug la Stalpul Infamiei din centru erau la ordinea zilei, la fel si pedepsele cu spintecare si inecare a acuzatilor de vrajitorie si dezertare.
Sibiul si pielea de bivol (repovestita dupa I.Chetan)
Mai demult, Sibiul era un satuc cu numele de Sibiel. Dar sarac nevoie mare, pentru ca nu erau mestesugari. Si nici nu prea se înghesuiau sa vina într-un loc uitat de lume. Oamenii trebuiau sa faca ceva: auzira ei de un anume cizmar neamt, pe nume Hermann, si l-au invitat la ei în sat, ca doar de lucru era si de încaltari si alte lucruri trebuincioase era nevoie mare în Sibiel.
Stema Sibiului
Misterul stemei Sibiului se lamureste într-o alta legenda.
Atrasi de frumusetea locurilor, doua capetenii si-au împlântat încrucisat sabiile în pamânt, marcâ ndu-si teritoriul. Imaginea celor doua sabii încrucisate a fost imortalizata pe stema orasulu i, iar pe aceeasi stema se regasesc trei flori de nufar -simbol al lacurilor si santurilor cu apa care î nconjurau odinioara orasul. Coroana reprezinta statutul de fundus regius – pamânt liber regesc, creând locuitorilor acestuia statutul de oameni liberi supusi doar regelui.
Login Spot
follow us
 |
 |
 |
|
An error occured during parsing XML data. Please try again.
cine are carte are parte!
 |
